PROIECT DE LECŢIE
ŞCOALA: Nucet
CLASA: a III-a
ÎNVĂŢĂTOARE: Badea Clara Adriana
OBIECTUL: Ştiinţe ale naturii
ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi Ştiinţe ale naturii
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Transformări
SUBIECTUL LECŢIEI: Transformări ale stărilor de agregare
TIPUL LECŢIEI: mixtă
SCOPUL LECŢIEI:
· Informativ:
- Înţelegerea fenomenelor de transformare a stărilor de agregare, care se petrec în natură;
- Utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii;
· Formativ:
- Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare/investigare a realităţii, folosind procedee şi instrumente specifice;
- Dezvoltarea spiritului de observaţie;
- Dezvoltarea operaţiilor şi calităţilor gândirii;
- Dezvoltarea capacităţii de cooperare în realizarea sarcinilor.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
1.3. – să comunice în forme diverse observaţii şi comparaţii asupra corpurilor studiate şi asupra experimentelor realizate;
2.3. – să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru;
2.4. – să aplice observaţia ca demers al cunoaşterii de tip ştiinţific.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul lecţiei, toţi elevii vor fi capabili:
O 2.3.1.(O1) – să deruleze activităţi de observare şi experimentale care evidenţiază transformări ale stărilor de agregare, înregistrând cel puţin informaţia esenţială obţinută;
O 2.3.2.(O2) - să transforme substanţele dintr-o stare de agregare în alta, conform indicaţiilor primite;
O 1.3.3.(O3) – să explice fenomenele prin care se produc transformări ale stărilor de agregare; cel puţin să recunoască fenomenul care se produce;
O 2.4.4. (O4).- să identifice în natură diverse transformări ale stărilor de agregare, dând cel puţin câte un exemplu pentru fiecare transformare.
METODE ŞI PROCEDEE:
' problematizarea,
' jocul de rol,
' mozaicul,
' experimentul,
' observarea, explicaţia,
' conversaţia,
' demonstraţia,
' tehnica ciorchinelui.
MODURI DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII DIDACTICE:
% Frontal;
% Individual;
% Grupal (3 grupuri de bază, 5 grupuri de experţi).
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
8 Fişe de observare de scurtă durată
8 Fişe de observare de lungă durată
8 Fişe de evaluare
8 Fişe de autoevaluare
8 Post-ituri
8 Fişe pentru ciorchini
8 Spirtiere
8 Cuburi de gheaţă
8 Pahare Berzelius
8 Trepiede
8 Sită de azbest
8 Sticlă de ceas
8 Ceşti cu apă caldă
8 Sticle tăiate.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Nr. crt. | Momentele lecţiei | Ob. op. | Conţinutul activităţii | Timp | Metode şi procedee | Moduri de organiza re a activităţii | Material didactic | Evaluare |
1. | Momentul organizatoric | | · Se asigură condiţiile necesare desfăşurării optime a activităţii · Se pregătesc ustensilele şi materialele necesare. | 1 min. | | | | |
2. | Captarea şi orientarea atenţiei | O 4 O 3 | · Se solicită elevilor să se prezinte pe rând, astfel: „Dacă aş fi un fenomen meteorologic, mi-ar plăcea să fiu … pentru că … „ şi să reprezinte printr-un desen fenomenul ales. Se afişează toate post-iturile. · Se solicită elevilor să creeze şi să pună în scenă fenomene/transformări din natură (formarea poleiului, topirea zăpezii, formarea norilor, ninsoarea, ploaia). | 3 min. 4 min. | Problematizarea Jocul de rol Conversaţia Explicaţia | Individual Frontal Grupal | Post-ituri Fişe cu sarcinile | Chestionarea orală Observarea sistematică |
3. | Reactualizarea ancorelor | O 3 | · Se solicită elevilor să enumere stările de agregare şi să dea exemple de corpuri aflate în diverse stări de agregare. | 1 min. | Conversaţia | Frontal | | Observarea sistematică |
4. | Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale | | · Se anunţă subiectul lecţiei şi se scrie titlul pe tablă. · Se explică elevilor ceea ce vor învăţa în cadrul lecţiei (obiectivele operaţionale). | 1 min. | Explicaţia | Frontal | | Observarea sistematică |
5. | Dirijarea învăţării şi obţinerea performanţelor | O 1 O 2 O 3 O 1 O 2 O 3 O 1 O 2 O 3 O 1 O 2 O 3 O 1 O 2 O 3 O 1 O 2 O 3 O 1 O 2 O 3 O 4 O 3 O 4 | · Elevii sunt organizaţi în grupurile de bază, câte 5, apoi regrupaţi în grupurile de experţi, câte 3. · Fiecare grup de experţi va învăţa despre o anumită transformare a stărilor de agregare. 1. Grupul gheţarilor – Au observat transformarea apei puse în congelator. Analizează fişele de observare completate anterior şi formulează concluzia. Se pregătesc pentru a explica colegilor din grupul de bază fenomenul de solidificare. 2. Grupul topitorilor – Vor urma instrucţiunile din fişă: fiecare copil ţine în mână un cub de gheaţă, câteva minute. Observă ce se întâmplă şi completează fişa de observare. Se pregătesc pentru a explica colegilor din grupul de bază fenomenul de topire. 3. Grupul vaporilor – Analizează fişa de observare completată anterior, cu prilejul înregistrării timp de câteva zile a nivelului apei dintr-un vas cu apă lăsat la căldură. - Vor urma instrucţiunile din fişă pentru a fierbe apă într-un vas. Observă ce se întâmplă şi completează fişa de observare. Se pregătesc pentru a explica colegilor din grupul de bază fenomenul de evaporare. 4.Grupul Picătura 1 - Vor urma instrucţiunile din fişă pentru a fierbe apă într-un vas ca apoi să acopere vasul cu un capac rece. Observă ce se întâmplă şi completează fişa de observare. Se pregătesc pentru a explica colegilor din grupul de bază fenomenul de condensare. 5.Grupul Picătura 2 - Vor urma instrucţiunile din fişă pentru a transforma în picături de apă vaporii dintr-o ceaşcă cu apă fierbinte. Observă ce se întâmplă şi completează fişa de observare. Se pregătesc pentru a explica colegilor din grupul de bază fenomenul de condensare. · Experţii se întorc în grupurile de bază şi predau ceea ce au învăţat ei, procedând în mod similar (experiment, observare, fişe de observare). Astfel se explică următoarele transformări: solidificarea, topirea, evaporarea, condensarea). · Se solicită elevilor să dea exemple de transformări ale stărilor de agregare întâlnite în viaţa de zi cu zi. · Se solicită elevilor să realizeze un ciorchine în care să prezinte transformări ale stărilor de agregare, explicaţii exemple. | 2 min. 5 min. 15 min. 2 min. 7 min. | Mozaic Observarea de lungă durată Conversaţia Explicaţia Exerciţiul Experimentul Observaţia Conversaţia Explicaţia Exerciţiul Observarea de lungă durată Conversaţia Explicaţia Experimentul Observaţia Conversaţia Exerciţiul Experimentul Observaţia Conversaţia Exerciţiul Experimentul Observaţia Conversaţia Exerciţiul Mozaic Experiment Observaţie Conversaţie Demonstraţie Explicaţie Conversaţia Exerciţiul Explicaţia Ciorchinele Conversaţia Exerciţiul | Grupal Grup de experţi Grup de experţi Grup de experţi Grup de experţi Grup de experţi Grup de experţi Grupuri de bază Frontal Grupal | Fişe de observare Cuburi de gheaţă Fişe de observare Cuburi de gheaţă Fişe de observare Fişă de observare Spirtiere Pahar Berzelius Trepied Sită de azbest Fişă de observare Spirtiere Pahar Berzelius Trepied Sită de azbest Sticlă de ceas Fişă de observare Ceaşcă cu apă fierbinte Sticlă de plastic tăiată Materialele anterioare în câte 3 exemplare Fişe pentru ciorchini Markere | Observarea sistematică Observarea sistematică Proba scrisă Observarea sistematică Proba scrisă Observarea sistematică Proba scrisă Observarea sistematică Proba scrisă Observarea sistematică Proba scrisă Observarea sistematică Proba scrisă Observarea sistematică Proba scrisă Interevaluarea Chestionarea orală Analiza produselor activităţii |
6. | Evaluarea performanţelor | O 3 O 1 O 2 O 3 O 4 | · Se solicită elevilor să rezolve sarcinile dintr-o fişă de evaluare formativă. · Se solicită elevilor să completeze o fişă de autoevaluare a activităţii din lecţie. | 2 min. 3 min. | Exerciţiul Autoevaluarea | Individual Individual | Fişe de evaluare formativă Fişe de autoevaluare | Proba scrisă curentă Autoevaluarea |
7. | Asigurarea retenţiei | O 1 O 2 O 3 O 4 | · Se verifică modul în care elevii au rezolvat sarcinile din cadrul testului formativ şi se lămuresc eventualele probleme apărute. · Se analizează împreună cu elevii fişele de autoevaluare. | 2 min. | Conversaţia Explicaţia Evaluarea formativă | Frontal | Fişe de evaluare Fişe de autoevaluare | Observare sistematică Autoevaluare |
8. | Asigurarea transferului | O 3 | · Se solicită elevilor să se informeze despre modul în care se formează norii, ploaia, zăpada şi să aducă imagini/articole/etc. | 1 min. | Explicaţia Conversaţia | Frontal | | Observarea sistematică |
9. | Discuţii de încheiere | | · Se fac aprecieri asupra modului în care elevii s-au implicat în desfăşurarea activităţii. | 1 min. | Conversaţia Autoevalua rea Interevalua rea | Frontal | | Observarea sistematică |
Numele şi prenumele:………………………………………………………………….
FIŞĂ DE OBSERVARE DE LUNGĂ DURATĂ
Gheţarii
Pune apă în formele pe care le ai la congelator, apoi introdu-le în congelator şi observă ce se întâmplă.
Ora înregistrării | Observaţia efectuată | Concluzia (Transformarea) | Explicaţia |
| | | |
| | ||
| | ||
| | ||
| |
Numele şi prenumele:………………………………………………………………….
FIŞĂ DE OBSERVARE
Topitorii
Ţine în mână un cub de gheaţă. Ce observi?
Starea de agregare a apei la început | Observaţia efectuată ţinând cubul în mână | Concluzia (Transformarea) | Explicaţia |
| | | |
Numele şi prenumele:………………………………………………………………….
FIŞĂ DE OBSERVARE
Topitorii
Ţine în mână un cub de gheaţă. Ce observi?
Starea de agregare a apei la început | Observaţia efectuată ţinând cubul în mână | Concluzia (Transformarea) | Explicaţia |
| | | |
Numele şi prenumele:………………………………………………………………….
FIŞĂ DE OBSERVARE DE LUNGĂ DURATĂ
Vaporii
Pune un vas cu apă lângă sobă. Notează în fiecare zi nivelul apei.
Data înregistrării | Nivelul apei | Concluzia (Transformarea) | Explicaţia |
| | | |
| | ||
| | ||
| | ||
| |
Numele şi prenumele:………………………………………………………………….
FIŞĂ DE OBSERVARE
Vaporii
1. Aşază spirtiera sub trepied.
2. Pe trepied poziţionează sita de azbest.
3. Pune puţină apă într-un pahar.
4. Măsoară cu o riglă nivelul apei din pahar.
5. Pune paharul pe sita de azbest.
6. Aprinde spirtiera.
7. Aşteaptă să fiarbă apa.
8. Măsoară din nou nivelul apei din pahar.
Nivelul apei înainte de fierbere | Nivelul apei după fierbere | Observaţia efectuată | Concluzia (Transformarea) | Explicaţia |
| | | | |
Numele şi prenumele:………………………………………………………………….
FIŞĂ DE OBSERVARE
Picătura 1
1. Aşază spirtiera sub trepied.
2. Pe trepied poziţionează sita de azbest.
3. Pune puţină apă într-un pahar.
4. Pune paharul pe sita de azbest.
5. Aprinde spirtiera.
6. Aşteaptă să fiarbă apa.
7. Acoperă paharul cu o sticlă de ceas.
Starea de agregare a apei înainte de fierbere | Observaţia efectuată fără a acoperi paharul | Observaţia efectuată după acoperirea paharului cu sticla de ceas | Concluzia (Transformarea) | Explicaţia |
| | | | |
Numele şi prenumele:………………………………………………………………….
FIŞĂ DE OBSERVARE
Picătura 2
Peste ceaşca cu apă fierbinte aşază sticla tăiată. Ce observi pe pereţii interiori ai sticlei reci?
Starea de agregarea a apei înainte de acoperire | Observaţia efectuată după acoperirea ceştii | Concluzia (Transformarea) | Explicaţia |
| | | |
Numele şi prenumele:………………………………………………………………….
FIŞĂ DE EVALUARE
Transformări ale stărilor de agregare
Completează pe săgeţi numele transformării corespunzătoare a stărilor de agregare indicate:
S L G
Numele şi prenumele:………………………………………………………………….
FIŞĂ DE OBSERVARE
Transformări ale stărilor de agregare
Completează pe săgeţi numele transformării corespunzătoare a stărilor de agregare indicate:
S L G
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu