Activităţi care fac onoare Şcolii Nucet
„Atitudine pentru lumea noastră”
« Dacă te gândeşti la anul care urmează, ară pământul !
Dacă te gândeşti la următorii zece ani, plantează arbori !
Dacă te gândeşti la următorii 100 de ani, educă copiii !!! »
Proverb chinezesc
Consiliul Europei, prin organismul său specializat - Centrul Nord-Sud, a iniţiat, la Strasbourg, în 1999, prima „Săptămână a Educaţiei Globale”, promovând în statele membre activităţi şcolare dedicate reducerii sărăciei şi excluderii sociale şi, ulterior,. având în vedere mesajele primite, a invitat statele Consiliului Europei să participe anual la Săptămâna Educaţiei Global, ajunsă, în acest an, la cea de-a XIII-a ediţie .
Tema „Săptămânii Educaţiei Globale 2011” este „Atitudine pentru lumea noastră” şi vizează în egală măsură cunoştinţele, competenţele, capacităţile, achiziţia de atitudini, clarificarea valorilor şi demersul practic.
Educaţia a reprezentat o componentă esenţială a procesului de pregătire a României pentru aderare la Uniunea Europeană. Generaţia elevilor de astăzi va fi generaţia de tineri ai Uniunii Europene de mâine. Copiii de astăzi trebuie să cunoască contextul în care trăiesc şi în care vor trăi pentru a reuşi să se adapteze. Deoarece aceştia sunt nişte viitori adulţi şi nu adulţi în miniatură, ei trebuie educaţi şi stimulaţi în devenirea lor.
Orice copil trebuie să aibă dreptul să-şi formeze o opinie şi să se exprime liber, cu încredere. De aceea el trebuie învăţat să dialogheze, dar şi să respecte opiniile celorlalţi.
Când vorbim despre dezvoltarea şi cultivarea unei atitudini pozitive, avem în minte, în primul rând, atitudinea pe care o adoptăm în situaţiile limită sau problematice, situaţii în care ne pierdem calmul, speranţa şi bucuria. Totuşi, atitudinea pozitivă trebuie să fie o prezenţă zilnică în viaţa noastră, nu doar în acele momente grele. De obicei, starea interioară zilnică nu este nici negativă, nici prea pozitivă, ci cumva neutră. Trebuie să conştientizăm acest lucru şi să ne schimbăm atât atitudinea negativă, cât şi pe cea neutră în atitudini pozitive. Cheia este să păstrăm o gândire pozitivă în ciuda situaţiei în care ne aflăm, să menţinem o atitudine optimistă în faţa adversităţii, dar să o cultivăm zilnic, chiar şi în contexte neutre.
Ne-am propus ca prin prezentul proiect să încercăm să demonstrăm că ţara noastră merită să-şi menţină poziţia de ţară europeană, având în vedere calităţile culturale, artistice ale generaţiei vechi şi a celei viitoare.
Educaţia globală are drept scop acţionarea în vederea asigurării condiţiilor pentru instaurarea unei lumi durabile şi sigure pe baza analizării problemelor sociale şi economice, a diversităţii culturale şi a strategiilor de instituire a păcii. Educaţia globală urmăreşte promovarea şi interiorizarea valorilor, ca: respect, libertate, drept, pace, egalitate, solidaritate, prin formarea unor atitudini de auto-respect, respect pentru ceilalţi, interes pentru probleme globale, abordare critică, implicare şi acţiune constructivă, responsabilitate socială.
Societatea românească şi lumea în general, promovează practicile şi valorile democratice şi acţionează pentru afirmarea personalităţii umane. Dar lumea în care trăim cunoaşte încă situaţii de intoleranţă, de conflict şi tensiune care afectează climatul de securitate. În acest context, şcoala are un rol important în a-i pregăti pe elevi şi pe tineri pentru o lume în schimbare, în care să acţioneze cu succes pe linia promovării şi a apărării drepturilor omului. Totodată, şcoala are menirea de a dezvolta abilităţi şi atitudini necesare funcţionării cu succes a societăţii democratice.
Dialogul intercultural urmăreşte întărirea respectului pentru diversitate culturală în contextul realităţii complexe a societăţii de azi, caracterizată prin coexistenţa diferitelor identităţi culturale şi credinţe.
Atitudinea interculturală facilitează apariţia unei sinteze de elemente comune, ca fundament al comunicării şi înţelegerii reciproce între diferitele grupuri culturale.
Săptămâna Educaţiei Globale este un eveniment european care motivează elevi, profesori, grupuri de tineri şi alte structuri educaţionale formale si nonformale, în scopul de a implementa şi dezvolta activităţi care să atragă atenţia asupra educaţiei globale. Proiectele, centrate pe o temă propusă anual de Centrul Nord-Sud al Consiliului Europei, cuprind subiecte precum diversitate, interdependenţă si dezvoltare durabilă la nivel local cât şi la nivel global, pornind de la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului ca principiu-ghid, şi implică o înţelegere a problemelor de bază ale cetăţeniei globale: conştientizarea dimensiunii globale şi a rolului fiecăruia dintre noi ca cetăţean al planetei, responsabilitate pentru acţiunile proprii, respect pentru diversitate si abilităţi de comunicare interculturală, capacitatea de a întreprinde acţiuni care să facă lumea mai echitabilă şi durabilă.
Educaţia Globală implică: respect pentru diversitate, înţelegerea cauzelor şi efectelor problemelor majore care afectează lumea, la nivel global, oportunităţile de a acţiona în scopul de a face lumea mai echitabilă şi mai sustenabilă.
Toate documentele directive ale Uniunii Europene care au în vedere educaţia accentuează principiile toleranţei, egalităţii de şansă sau pe cel al incluziunii sociale. Toate aceste principii întâmpină adesea dificultăţi în implementarea lor, fie pentru că în România există bariere culturale cu care aceste principii intră în conflict, fie pentru că demersurile pe care aceste principii le inspiră ajung, de multe ori, să fie realizate formal, fără urmărirea efectelor şi fără evaluări ale acestor efecte.
În context, iniţierea unor activităţi pe tema drepturilor copilului, culturii, globalizării, diversităţii, solidarităţii umane, interculturalităţii, incluziunii, voluntariatului, dezvoltării durabile, o considerăm oportună şi stimulativă pentru publicul ţintă pe care îl avem în vedere, iar finalizarea lui cu un album publicat în condiţii de excelenţă, motivarea participanţilor prin premii, sunt demersuri necesare şi extrem de utile, credem noi, pentru modificarea pozitivă a mentalităţilor la nivelul populaţiei tinere.
Proiectul „Atitudine pentru lumea noastră” s-a derulat pe o perioadă de o săptămână şi a urmărit să dezvolte la elevii din Şcoala Nucet, abilităţile de cetăţenie globală necesare pentru a participa la dezvoltarea unei societăţi echitabile şi durabile care valorizează dialogul intercultural, prin implicarea directă în acţiuni specifice de educaţie globală . Grupul ţintă a fost format din preşcolarii şi elevii din şcoală, iar beneficiarii direcţi şi indirecţi sunt, alături de părinţi, elevii, cadrele didactice şi comunitatea locală. Obiectivele specifice ale proiectului au fost: conştientizarea dimensiunii globale şi a rolului fiecăruia ca cetăţean al planetei, de către cel puţin 75% din numărul elevilor; îmbogăţirea cunoştinţelor specifice educaţiei globale – componenta diversitatea – pentru cel puţin 75% din numărul elevilor; respectarea diversităţii şi a abilităţilor de comunicare interculturală, de către cel puţin 75% din numărul elevilor; manifestarea unui interes constructiv pentru problemele comunităţii, de către cel puţin 50% din numărul elevilor; dezvoltarea capacităţii de a întreprinde acţiuni care să facă lumea mai echitabilă şi mai durabilă, pentru cel puţin 50% din numărul elevilor; dezvoltarea abilităţilor personale şi sociale necesare convieţuirii în armonie cu ceilalţi, pentru cel puţin 80% din numărul elevilor; manifestarea responsabilităţii pentru acţiunile proprii, pentru cel puţin 75% din numărul elevilor.
Pentru realizarea acestor obiective ne-am propus o serie de activităţi, care au fost proiectate în cele mai amănunţite detalii. Zilnic s-au derulat trei-patru activităţi, astfel încât elevii să poată participa acolo unde doresc mai mult. Acestea au fost: LUNI – Atitudine pentru lumea noastră – comportamente diferite, persoane diferite, prezentări PowerPoint, Competiţie fair-play – concurs sportiv, Târg de jucării frumoase – donaţie pentru copiii săraci, Cunoaştere pentru acceptare – jocuri ale copiilor; MARŢI – Atitudine, solidaritate, voluntariat – referate, Acţiuni care fac lumea mai echitabilă, mai durabilă – activitate de ecologizare în localitate, Dacă eu aş fi alb/negru/sau…- joc de rol; MIERCURI – Apreciază diversitatea – linia valorilor, dezbatere Consiliului elevilor, Lumea mea – lumea noastră – concurs de creaţie plastică, Harta diversităţii şi a unităţii – cartografie, Grupurile etnice din România – audiţie muzicală; JOI – Ce facem pentru binele nostru? – plan de acţiune, Personalităţi care au schimbat lumea – concurs de creaţie literară (eseuri), Drepturile copilului – concurs de afişe, Tu, eu, noi – concurs de creaţie literară (poezie); VINERI – Resursele comunităţii – studiu de caz, Poveşti de viaţă – scrisori de mulţumire pentru bătrânii satului; donaţii de alimente, Lumea Uniunii Europene – Speranţă pentru viitor – program artistic.
Aplicând un set de chestionare, analizând grilele de monitorizare/evaluare, fişele de evaluare de la finele activităţilor, fişele de observare sistematică completate periodic, am constatat următoarele schimbări: creşterea gradului de toleranţă între elevi; dezvoltarea capacităţii de organizare a elevilor; conştientizarea necesităţii asumării unor responsabilităţi individuale şi colective; dezvoltarea aptitudinilor de comunicare, de lucru în echipă a tuturor persoanelor implicate; creşterea capacităţii elevilor de conştientizare a propriilor valori; respectarea de către elevi a diversităţii şi a abilităţilor de comunicare interculturală.
Instrumentele de monitorizare şi evaluare utilizate (chestionare, discuţii cu părinţii şi cu elevii, fişe de observare sistematică, fişe de evaluare a activităţilor desfăşurate, grile de monitorizare/evaluare, liste de control/verificare, jurnal de impresii, cutia cu sugestii, portofoliul proiectului, autoevaluarea membrilor echipei de proiect, rapoarte de evaluare) au arătat că activităţile derulate au contribuit la realizarea în mare măsură a obiectivelor specifice ale proiectului. Elevii sunt mai responsabili, respectă diversitatea, a crescut gradul de toleranţă şi s-au dezvoltat abilităţile de comunicare interculturală. Părinţii sunt mai bine informaţi despre activităţile şcolii, au căpătat încredere în rolul lor de educatori, apreciază şi respectă diversitatea. Învăţătorii /profesorii dezvoltă comportamente potrivite dascălilor ce fac parte dintr-o şcoală incluzivă. Imaginea şcolii în comunitate a fost îmbunătăţită. Comunitatea înţelege şi respectă valori ca: diversitatea, interdependenţa, dezvoltarea durabilă.
După încheierea proiectului, vom derula unele activităţi pentru ca fiecare obiectiv specific să fie realizat la un nivel de performanţă superior celui din faza de proiectare. Astfel, vom prezenta proiectul cadrelor didactice din comună şi din centrul metodic, pentru ca exemplele reuşite să fie continuate şi dezvoltate; vom elabora un Ghid – “Pentru o şcoală incluzivă”; vom realiza un curs cu părinţii în vederea îmbunătăţirii educaţiei incluzive a copiilor, în cadrul căruia părinţii să disemineze exemple de bună practică; vom relua acele activităţi care au avut un impact deosebit asupra copiilor şi care îi ajută pe aceştia în formarea unor abilităţi de cetăţenie globală, necesare pentru a participa la dezvoltarea unei societăţi echitabile si durabile care valorizează dialogul intercultural, prin implicarea directă în acţiuni specifice de educaţie globală .
Împreună, educatori – părinţi – elevi, sperăm că seminţele semănate ieri, astăzi şi mâine, hrănite în fiecare zi cu multă dragoste şi cu răbdare, vor rodi într-o bună zi şi atunci sărbătoare mare va fi.
Înv. Badea Clara Adriana,
Şcoala cu clasele I-VIII Nucet, jud. Dâmboviţa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu